SCHIMONAHIA PENELOPE IANOLIDE A TRECUT LA DOMNUL
Cu inimile îndurerate dar pline de nădejde către Domnul Învierii, anunțăm trecerea la cele veșnice a maicii Penelope Ianolide, soția mărturisitorului Ioan Ianolide și, actualmente, schimonahie în obștea mănăstirii Paltin Petru-Vodă. Slujind Domnului la piciorul Crucii Sale, prin viața sa plină de jertfelnicie, cea care i-a fost sprijin și mângâiere memorialistului temnițelor comuniste, Ioan Ianolide, maica Penelope și-a încredințat duhul Domnului, la scurt timp după prăznuirea Înălțării Cinstitei Sale Cruci, puțin mai târziu de miezul nopții. SCHIMONAHIA PENELOPE A TRECUT LA DOMNUL
Scurtă biografie
Femeie puternică ce a îndurat cu bărbăție furtunile vieții, dar și plină de noblețea și delicatețea, care au însoțit-o până la ultima ei suflare, schimonahia Penelope Ianolide a părăsit viața aceasta trecătoare la venerabila vârstă de 100 de ani.
Schimonahia Penelope, pe numele ei laic, Constanța Buzavelca, s-a născut la 1 mai 1925, în Turnu Severin. Mama ei, căreia îi poartă numele, Penelope Buzavelca, era de neam grecesc și cu o puternică personalitate, înveșmântată în lumina credinței, fiindu-i neîncetat o sursa de inspirație și pildă de viețuire.
A studiat Economie Publică la Academia de Științe Comerciale și Cooperatiste din București, între anii 1943 – 1947. A ocupat funcția de economist contabil în câteva instituții de stat.
La 30 noiembrie 1949 se căsătorește, prima ei căsătorie, cu avocatul Nicolae Cilică, de care a divorțat ulterior în anul 1962.
La 30 aprilie 1953 se naște prima lor fiică, Mihaela, care avea să îndure, mai târziu, o grea suferință a bolii, paralizând în urma unei scleroze multiple în plăci. Maica Penelope o va îngriji pe fiica ei cu multă dragoste și dăruire, pentru tot restul vieții, până în anul 2024, când, împreună, au rămas în căminul pentru bătrâne, deservit de către maicile de la mănăstirea Paltin, ctitorie a Părintelui Justin Pârvu.
În anul 1965, la 7 aprilie, se căsătorește cu Ioan Ianolide, recent ieșit din chingile calvarului temnițelor comuniste, printr-un semn și minune dumnezeiască. Îndurerat de pierderea logodnicei sale, Valentina Gafencu, care între timp se căsătorise cu altcineva, Ioan Ianolide se roagă îndelung Domnului să îi arate calea pe care avea să o urmeze mai departe. După un an de căutări și încercări de a deveni monah într-o mănăstire, în care Securitatea i-a interzis accesul, Ioan Ianolide o întâlnește pe viitoarea sa soție, Constanța Ianolide. De la prima întâlnire Ianolide aude în mod tainic o voce divină care i-a șoptit: „Aceasta este cea care trebuie să îți fie soție”. Ascultând glasul dumnezeiesc, Ioan și Constanța Ianolide au format o frumoasă și pilduitoare familie creștină, timp de 21 de ani.
La 5 februarie 1986, răpus de o necruțătoare ciroză hepatică, Ioan Ianolide a trecut la cele veșnice, în Împărăția lui Dumnezeu, fiind înmormântat la mănăstirea Cernica.
În 25 mai 2024, la solicitarea soției, Ioan Ianolide va fi deshumat de la mănăstirea Cernica și adus la Mănăstirea Paltin Petru-Vodă, unde avea să se stabilească împreună cu fiica ei, Mihaela.
La 17 ianuarie 2025 Constanța Ianolide a primit tunderea în monahism, cu numele mamei ei, Penelope, fiind închinoviată în mănăstirea Paltin. Câteva luni mai târziu, în 28 mai, maica Penelope va primi schima mare, primind și cinul îngeresc al schimonahilor, slujind Domnului în multă rugăciune. Astfel a împlinit dorința neîmplinită a lui Ioan Ianolide, aceea de a se retrage la mănăstire, dintr-o dragoste desăvârșită către Mântuitorul.
În tot acest răstimp de un an și șapte luni cât a viețuit în mănăstirea noastră, maica Penelope a fost pildă de credință și rugăciune întregii obști monahale. Adesea, dacă intrai în chilia maicii puteai auzi șoaptele rugăciunii „Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă!”, rugăciune pe care Ioan Ianolide a învățat-o să o rostească neîncetat.
Lucrătoare a rugăciunii, dar și mărturisitoare a valorilor creștine, maica Penelope a devenit făclie aprinsă de credință și pelerinilor care pășeau pragul mănăstirii Paltin și luau binecuvântarea dânsei, precum și nestemate de cuvinte duhovnicești. Întotdeauna binecuvânta cu nelipsita cruce, pe care sunt sculptate chipul Mântuitorului răstignit, iar pe verso cei doi mărturisitori ai lui Hristos din temnițele comuniste și frați ai Harului Dumnezeiesc, Valeriu Gafencu și Ioan Ianolide.
Acum, cu siguranță, s-a întâlnit cu ei în ceruri. Încă din ultimele săptămâni ale vieții pământești, maica Penelope ne mai încredința din tainele ei duhovnicești, povestind vizitele în duh, pe care Ioan Ianolide i le făcea, bucurându-i sufletul luminos. Cu câteva zile înainte de adormirea ei în Domnul, maica Penelope ne-a destăinuit că i s-a arătat Ionel (așa cum obișnuia să îi spună) anunțând-o să se pregătească pentru trecerea de dincolo, din veșnicie.
Veșnică să îi fie pomenirea! Dumnezeu să o ierte și să o așeze cu drepții întru Împărăția Sa, alături de mărturisitorii Români din ceruri!
Slujba de înmormântare va avea loc miercuri, la ora 12.00, la mănăstirea Paltin.
